Alergia la proteinele laptelui de vacă la bebeluși: simptome, diagnostic și ce să faci

Un bebeluș care plânge după fiecare masă, regurgitează frecvent sau face o erupție care nu mai trece poate pune părinții pe gânduri, mai ales în nopțile lungi și obositoare. Una dintre explicații poate fi alergia la proteinele laptelui de vacă, prescurtată APLV sau CMPA. Totuși, simptomele ei pot semăna cu refluxul obișnuit, colicile, dermatita atopică ori intoleranța la lactoză.

Vestea bună este că alergia la lapte de vacă poate fi ținută sub control, iar majoritatea copiilor o depășesc pe măsură ce cresc. Primul pas este să observați semnele și să cereți sfatul medicului de familie, al pediatrului, al alergologului sau al unui dietetician.

Ce este alergia la proteinele laptelui de vacă?

Alergia la proteinele laptelui de vacă este o reacție a sistemului imunitar la proteinele din laptele de vacă. Organismul copilului le percepe, în mod eronat, ca pe o amenințare și poate răspunde prin simptome la nivelul pielii, al tubului digestiv, al aparatului respirator sau în mai multe zone simultan.

CMPA bebeluși apare la aproximativ 2-3% dintre sugari și este una dintre cele mai frecvente alergii alimentare la această vârstă. Se poate manifesta încă din primele săptămâni de viață sau după introducerea formulei de lapte, a alimentelor care conțin lactate ori a alimentației mixte.

Denumirea poate crea confuzie. În cazul unei alergii la lapte, copilul reacționează la proteinele din lapte, nu la lactoză, zahărul natural din lapte. Proteinele implicate cel mai des sunt cazeina și proteinele din zer.

Proteinele din laptele de vacă se găsesc în produse evidente, precum laptele, iaurtul, brânza, untul, smântâna și formulele standard pentru sugari. Pot fi ascunse și în produse de patiserie, biscuiți, sosuri, piure instant, semipreparate sau alte alimente procesate.

Cele două tipuri de alergie la lapte la bebeluși

Există două forme principale de alergie la proteinele laptelui de vacă. Ele se pot manifesta diferit, iar diagnosticul nu este întotdeauna simplu.

Alergia la lapte mediată IgE: reacții rapide

O alergie mediată IgE provoacă simptome la scurt timp după consumul de proteine din lapte de vacă, de obicei în câteva minute și până la două ore. IgE este un tip de anticorp implicat în reacțiile alergice imediate.

Manifestările sunt adesea bruște și ușor de observat. Pot include:

• Urticarie, pete reliefate și pruriginoase pe piele
• Umflarea buzelor, feței, pleoapelor sau limbii
• Roșeață în jurul gurii
• Vărsături apărute brusc după masă
• Tuse, respirație șuierătoare, zgomotoasă sau dificultăți de respirație
• Paloare, moleșeală neobișnuită sau somnolență accentuată

Rareori, o reacție alergică la lapte bebeluș poate evolua spre anafilaxie, o urgență medicală care poate pune viața în pericol. Sunați imediat la 112 dacă bebelușul respiră greu, are limba sau gâtul umflate, devine foarte moale, nu reacționează normal sau prezintă simptome din mai multe sisteme după ce a consumat lapte.

Reacțiile rapide sunt sperietoare, însă oferă medicului indicii importante. Dacă observați în mod repetat urticarie ori vărsături imediat după formulă sau după un aliment cu lactate, notați exact intervalul dintre masă și apariția simptomelor.

Alergia non-IgE la lapte: simptome întârziate

Alergia non-IgE la lapte este întâlnită mai frecvent la sugarii mici și poate fi mai greu de identificat. Simptomele pot apărea la câteva ore sau chiar la câteva zile după expunere, nu imediat după masă.

Această formă afectează în special digestia și pielea. Printre simptome alergie la lapte se numără:

• Eczemă persistentă, care nu se ameliorează cu îngrijirea obișnuită a pielii și tratamentul recomandat
• Sânge sau mucus în scaun
• Vărsături repetate ori regurgitații frecvente, însoțite de disconfort
• Manifestări asemănătoare refluxului, care nu se reduc în timp
• Plâns prelungit, arcuirea spatelui, gaze și disconfort în timpul sau după masă
• Refuzul sânului sau al biberonului, agitație la hrănire
• Diaree persistentă sau constipație
• Creștere insuficientă în greutate ori stagnare ponderală

Mulți bebeluși regurgitează. Mulți plâng seara fără o cauză evidentă. Dermatita atopică este și ea frecventă în copilăria mică. Un singur simptom nu înseamnă automat alergie la lapte de vacă.

Suspiciunea crește atunci când simptomele sunt persistente, intense, afectează mai multe sisteme sau influențează alimentația și creșterea copilului. De exemplu, un bebeluș cu reflux ușor, liniștit și cu o evoluție bună în greutate poate să nu aibă deloc alergie. În schimb, un copil cu regurgitații dureroase, eczemă, mese dificile și mucus ori sânge în scutec are nevoie de o evaluare medicală.

Cum ajung proteinele laptelui de vacă în alimentația bebelușului

Alergia lapte bebeluși poate apărea atât la copiii hrăniți cu formulă, cât și la cei alăptați exclusiv sau alimentați mixt.

Bebelușii hrăniți cu formulă

Majoritatea formulelor standard sunt preparate din lapte de vacă. Pentru un bebeluș cu alergie la proteine lapte vacă, expunerea este directă și repetată, astfel că simptomele pot deveni vizibile la scurt timp după începerea formulei.

Nu este obligatoriu ca un copil să fi primit biberon din primele zile de viață pentru a avea reacții. Unele familii observă probleme după ce completează alăptarea cu formulă, schimbă tipul de lapte praf sau cresc numărul de mese administrate cu biberonul.

Alăptarea și alergia la lapte

În cazul alăptării și al alergiei la lapte, situația este puțin diferită. Cantități mici de proteine din laptele de vacă consumat de mamă pot trece în laptele matern. De aceea, un bebeluș alăptat exclusiv poate reacționa uneori la lactatele din dieta mamei.

La copiii alăptați, manifestările sunt adesea mai discrete decât la cei care primesc formulă, deși nu este o regulă absolută. Scaunele cu striuri de sânge, eczema, disconfortul persistent și mesele agitate pot ridica suspiciunea.

Alăptarea ar trebui, de regulă, să continue până primiți recomandări medicale. Laptele matern rămâne o sursă valoroasă de nutrienți și confort pentru copil. Dacă medicul recomandă o probă de eliminare a lactatelor din dieta mamei, aceasta trebuie făcută atent, astfel încât necesarul de calciu, iod, vitamina D, proteine și energie al mamei să fie acoperit.

Cum recunoști alergia la lapte: simptome care merită urmărite

Părinții simt adesea când ceva nu este în regulă. Aveți încredere în observațiile voastre, dar căutați și un tipar. Un jurnal simplu poate ajuta: notați mesele, tipul de lapte primit, eventualele alimente noi, scaunele, somnul, schimbările pielii și episoadele de plâns sau vărsături.

Iată câteva simptome alergie lapte bebeluși care trebuie discutate cu medicul, mai ales dacă persistă zile sau săptămâni:

• Eczemă persistentă, care nu răspunde la emoliente și la tratamentul indicat de medic
• Sânge sau mucus în scaun
• Regurgitații abundente sau vărsături, mai ales când par dureroase sau apar după majoritatea meselor
• Plâns și disconfort persistente, în timpul mesei sau imediat după aceasta
• Refuzul alimentației, respingerea sânului ori a biberonului, agitație la supt
• Creștere slabă în greutate sau mai puține scutece ude decât este normal pentru vârstă
• Diaree sau constipație de durată
• Balonare repetată, efort la eliminarea scaunului și semne de durere abdominală
• Urticarie, umflarea feței sau vărsături imediate după contactul cu laptele

Sângele observat în scutec trebuie discutat întotdeauna cu un medic. Poate avea mai multe cauze: o fisură anală apărută după constipație, o infecție digestivă sau alergia la proteinele laptelui. Un diagnostic nu poate fi stabilit doar după o fotografie trimisă pe rețelele sociale.

Și vărsăturile persistente la un sugar necesită consult medical. Cereți ajutor de urgență dacă voma este verde, conține sânge, este proiectilă, iar copilul pare deshidratat, foarte somnolent, febril sau vizibil bolnav.

De ce CMPA este confundată frecvent cu refluxul sau colicile

Suprapunerea simptomelor este reală. Bebelușii cu alergie la lapte pot avea manifestări care seamănă cu refluxul gastroesofagian, dar nu orice copil care regurgitează are alergie. Refluxul este foarte frecvent în primele luni, deoarece aparatul digestiv este încă în dezvoltare, și se ameliorează de multe ori odată cu vârsta.

Și colicile pot complica tabloul. Un copil poate plânge mult timp, fără ca părinții sau medicii să poată identifica imediat cauza. Este epuizant, însă plânsul prelungit, luat separat, nu confirmă o alergie la lapte.

Medicul va analiza întreaga situație:

• Când au început simptomele?
• Apar după expunerea la lapte sau produse lactate?
• Există eczemă, sânge în scaun ori vărsături?
• Sunt în familie cazuri de dermatită atopică, astm, rinită alergică sau alergii alimentare?
• Copilul ia în greutate conform curbei sale de creștere?
• Se reduc simptomele după eliminarea proteinelor din lapte și reapar la reintroducere?

Ultimul aspect are o valoare deosebită pentru stabilirea diagnosticului.

Cum se diagnostichează alergia la laptele de vacă

Nu există un singur test care să confirme sigur alergia non-IgE la lapte. Testele alergologice cutanate și analizele de sânge pentru IgE specifice pot fi utile când se suspectează o reacție imediată, însă pot ieși normale în formele întârziate, non-IgE.

Pentru mulți copii, metoda de referință este eliminarea urmată de reintroducere, realizată la recomandarea medicului. Mai exact, proteinele din laptele de vacă sunt eliminate pentru o perioadă stabilită, simptomele sunt urmărite, apoi laptele este reintrodus controlat pentru a vedea dacă manifestările reapar.

Nu începeți o dietă restrictivă și nu mențineți copilul pe formulă specială pe termen lung fără îndrumare medicală. Uneori simptomele se ameliorează întâmplător, refluxul fiziologic se reduce odată cu maturizarea, iar restricțiile inutile pot complica alimentația.

Dacă alăptați

Medicul de familie, pediatrul, alergologul sau dieteticianul poate recomanda eliminarea completă a lactatelor din alimentația mamei timp de 2-4 săptămâni, cu continuarea alăptării.

Este important să citiți cu atenție etichetele. Laptele poate apărea sub diverse denumiri:

• Lapte
• Cazeină sau cazeinat
• Zer
• Unt
• Smântână
• Brânză
• Iaurt
• Lapte praf
• Lapte praf degresat
• Lapte bătut

Un dietetician vă poate ajuta să alegeți alternative potrivite și să vă asigurați aportul adecvat de calciu și iod. Băuturile vegetale nu au aceeași valoare nutrițională și multe dintre ele nu sunt potrivite ca băutură principală pentru sugari sau copiii mici.

Dacă starea copilului se îmbunătățește în perioada de excludere, medicul poate recomanda reintroducerea planificată a lactatelor pentru a confirma dacă laptele de vacă a fost într-adevăr cauza.

Dacă bebelușul primește formulă

În suspiciunea de CMPA, medicul poate recomanda o formulă pentru alergie la lapte, numită formulă extensiv hidrolizată sau eHF. În aceste formule, proteinele din lapte sunt fragmentate în componente mai mici, care au o probabilitate mai redusă de a declanșa o reacție.

Unii copii, mai ales cei cu simptome severe, creștere ponderală deficitară sau reacții persistente în ciuda formulei eHF, pot avea nevoie de formulă pe bază de aminoacizi, denumită AAF. Aceasta conține proteine descompuse până la forma lor cea mai simplă.

Formula fără lactoză nu reprezintă tratament alergie lapte bebeluși, deoarece conține în continuare proteine din lapte de vacă. Nici formulele din lapte de capră sau de oaie nu sunt alternative potrivite, fiindcă proteinele lor sunt suficient de asemănătoare pentru a provoca reacții la mulți copii cu APLV.

De ce formula de soia nu este, de obicei, prima opțiune

Formula de soia poate părea o alegere simplă, fiind ușor de găsit. Totuși, ea nu este recomandată de regulă ca primă alternativă pentru sugarii cu alergie la lapte de vacă, mai ales la vârste mici.

Aproximativ 30-50% dintre copiii cu CMPA pot reacționa și la proteina din soia, în special cei cu manifestări non-IgE. Formula de soia poate fi luată în considerare în anumite situații, de obicei la sugari mai mari și doar la recomandarea unui specialist.

Nu stabiliți singuri diagnosticul și nu schimbați formula fără sfat medical

Când copilul este agitat, plânge mult și pare să sufere, schimbarea formulei poate părea cea mai rapidă soluție. Totuși, nu este indicat să presupuneți singuri că este vorba despre alergie la lapte sau să faceți schimbări repetate de formulă fără recomandare medicală.

Schimbările dese pot face mai dificilă identificarea cauzei reale. Unele formule speciale au un gust mai puternic, iar copilul le poate refuza la început. Dacă este necesară eliminarea proteinelor din lapte, planul trebuie să includă și monitorizarea greutății, hidratării și aportului nutritiv.

Discutați cu medicul de familie, pediatrul sau alergologul dacă suspectați o alergie lapte bebeluși. Jurnalul de simptome poate fi foarte util la consultație, chiar dacă este alcătuit doar din câteva notițe făcute pe telefon.

Alergia la laptele de vacă versus intoleranța la lactoză

Cele două probleme sunt confundate des, însă sunt diferite.

Alergia la laptele de vacă este o reacție a sistemului imunitar la proteinele din lapte. Poate provoca simptome cutanate și digestive, vărsături, iar în formele mediate IgE poate duce la urticarie, umflături sau alte reacții rapide.

Intoleranța la lactoză apare atunci când organismul nu digeră corespunzător lactoza, zahărul din lapte. Ea produce, de obicei, balonare, gaze, scaune moi și disconfort abdominal. Nu provoacă urticarie, umflarea buzelor, sânge în scaun sau anafilaxie.

Intoleranța primară la lactoză este foarte rară la sugari. Uneori poate apărea temporar după o gastroenterită, când mucoasa intestinală este iritată. Aceasta este însă o situație diferită de alergia la proteinele laptelui de vacă și se rezolvă, de regulă, în timp.

Dacă auziți că „este probabil de la lactoză”, întrebați dacă simptomele copilului se potrivesc cu adevărat acestei situații. Diferența schimbă complet abordarea.

Va depăși copilul meu alergia la lapte?

Pentru cele mai multe familii, aceasta este informația cea mai liniștitoare: majoritatea copiilor depășesc alergia la proteinele laptelui de vacă până la vârsta de 3-5 ani. Mulți devin toleranți chiar mai devreme.

Medicul care urmărește copilul va stabili când și cum poate fi verificată apariția toleranței. În formele non-IgE ușoare, poate fi recomandată reintroducerea treptată acasă, uneori printr-o schemă numită „scara laptelui”. Pentru copiii care au avut reacții imediate, reintroducerea trebuie planificată împreună cu medicul alergolog.

Alergia la lapte poate transforma mesele într-o perioadă stresantă pentru întreaga familie. Nu înseamnă că ați greșit alăptând, alegând o anumită formulă sau consumând lactate în sarcină. Ați observat un tipar, ați pus întrebări și ați cerut ajutor. Acesta este exact lucrul de care are nevoie copilul vostru.