Primele vaccinuri pentru nou-născuți: Hepatita B și BCG, când se fac și la ce să te aștepți

Primele săptămâni cu un nou-născut se amestecă între mese, schimbat de scutece și încercarea de a descifra fiecare plâns. Exact când începi să prinzi curaj, apare în discuție tema primelor vaccinuri pentru bebeluși și brusc apar o mulțime de întrebări noi.

Dacă te întrebi ce vaccinuri primesc nou-născuții, de ce se fac atât de devreme și ce este normal după vaccinare, să știi că nu ești singur. Hai să le luăm pe rând, în liniște.

Articolul de față pornește de la contextul din România / Europa și de la vaccinurile cel mai des administrate la naștere sau în primele zile de viață: vaccinul împotriva hepatitei B (prima doză, de obicei în primele 24 de ore) și vaccinul BCG pentru tuberculoză. Vom vedea și cum se integrează acestea în calendarul de vaccinare al nou-născuților din primul an de viață.

De ce contează vaccinurile nou-născutului

Bebelușul vine pe lume cu o anumită protecție primită de la mamă. Anticorpii trec prin placentă în ultimele luni de sarcină, iar alăptarea continuă să îi susțină imunitatea. Ajută, dar această protecție este:

• Temporară
• Incompletă
• Diferită de la mamă la copil

Unele infecții sunt deosebit de periculoase în primele luni de viață. Bebelușii sunt mici, sistemul lor imun încă „învață”, iar ei se pot agrava foarte repede.

Vaccinarea oferă sistemului imun un fel de „fițuică de examen”. În loc să întâlnească pentru prima dată microbul periculos într-o infecție reală, organismul vede o formă slăbită sau un fragment din el și învață cum să îl combată. Când microbul adevărat apare mai târziu, corpul știe deja ce are de făcut.

La nivel mondial, vaccinarea este una dintre cele mai eficiente metode de a proteja copilul de boli grave, dizabilitate sau deces timpuriu. Organizația Mondială a Sănătății estimează că vaccinurile previn milioane de decese în fiecare an. Pare o cifră abstractă, până când îți imaginezi că înseamnă bebeluși reali, exact ca al tău.

Privire de ansamblu: vaccinuri date la naștere și în primele zile

În România și în multe țări europene, vaccinurile pentru nou-născuți se concentrează pe câteva riscuri importante. În primele zile sau săptămâni de viață, copilul poate primi:

• Vaccin hepatită B

  • Prima doză se face, în mod obișnuit, în primele 24 de ore de la naștere (vaccin hepatită B 24 de ore)
  • Urmată de alte doze în primul an de viață, conform calendarului național de vaccinare

• Vaccin BCG (împotriva tuberculozei)

  • De regulă administrat la maternitate, în primele zile de viață
  • Doză unică, care lasă de obicei o mică cicatrice BCG pe brațul stâng

Unii părinți se miră că se face ceva atât de repede, când bebelușul este încă în maternitate. Poate părea brusc. De aceea merită să vedem, pe rând, ce face fiecare vaccin, de ce contează momentul și ce este de așteptat după.

Vaccinul împotriva hepatitei B: de ce se face la naștere

Ce este hepatita B?

Hepatita B este un virus care infectează ficatul. La adulți poate da o hepatită acută severă, dar la bebeluși cel mai mare pericol este infecția cronică.

Dacă un sugar se infectează la naștere sau în primele luni de viață, până la 90% dintre ei pot dezvolta hepatită B cronică. Aceasta poate afecta în tăcere ficatul ani la rând și crește riscul de:

• Ciroză (fibroză severă a ficatului)
• Insuficiență hepatică
• Cancer hepatic mai târziu în viață

Nu poți ști după aspect dacă cineva poartă virusul hepatitic B. Mulți adulți infectați se simt perfect bine și nu știu că sunt purtători.

De ce este importantă prima doză atât de devreme

Poți auzi la medic sau la moașă termenul de „transmitere verticală”. Asta înseamnă transmiterea infecției de la mamă la copil, în sarcină sau la naștere.

Dacă mama are hepatită B, riscul de a transmite virusul copilului, fără protecție, este mare. Studiile europene arată că, în lipsa vaccinului de la naștere, majoritatea copiilor expuși ar ajunge infectați și cu risc crescut de boală cronică.

De aceea vaccinul hepatită B la naștere este atât de sensibil la timp:

• Ideal se administrează în primele 24 de ore de viață
• Reduce drastic șansa ca bebelușul expus în timpul nașterii să se infecteze
• Protecția este cea mai bună când vaccinul se face imediat, nu la săptămâni distanță

Dacă mama este cunoscută cu hepatită B, echipa medicală va avea de obicei următorul plan:

1. Administrarea primei doze de vaccin hepatită B cât mai curând după naștere
2. Stabilirea următoarelor doze, de obicei la 1, 2 și 6 luni (depinde de schema folosită)
3. În situații cu risc foarte mare, se poate administra la naștere și imunoglobulină specifică anti-hepatită B (HBIG), adică o doză de anticorpi gata formați

Chiar dacă mama nu are hepatită B, tot mai multe țări aplică vaccinarea universală împotriva hepatitei B încă din primele luni de viață, unele chiar de la naștere. În România, hepatita B este inclusă în vaccinurile din primul an (vaccinurile combinate). Motivul este simplu: nu toți purtătorii de virus sunt depistați, iar vaccinarea timpurie oferă o plasă de siguranță.

Seria de vaccinare: nu este doar o injecție și gata

Vaccinul hepatitic B nu este o singură doză, apoi „am terminat”. Imunitatea completă și de durată se obține după o serie de doze.

În schema uzuală, protecția împotriva hepatitei B la copii se face:

• Printr-o primă doză la naștere (în multe maternități, la toți nou-născuții)
• Urmată de alte doze în lunile următoare, fie ca vaccin simplu, fie ca vaccin combinat (de tip „hexavalent” - 6 în 1) în cadrul calendarului de vaccinare nou-născuți și sugari

Uneori, copiii născuți din mame cu hepatită B au nevoie de o schemă ușor diferită sau de doze suplimentare. Medicul neonatolog sau medicul de familie notează clar acest lucru în carnetul de sănătate al copilului.

Dacă dozele se amână mult sau se sar, apar „găuri” în protecție, mai ales la copiii cu risc de transmitere verticală hepatită B.

Ce este de așteptat după vaccinul împotriva hepatitei B

Majoritatea bebelușilor trec foarte ușor peste prima doză de vaccin hepatită B. Pot apărea, pe termen scurt:

• O ușoară roșeață sau umflare la locul înțepăturii
• Ușoară agitație sau plâns mai des decât de obicei, pentru o zi
• O febră mică (subfebrilitate, în jur de 37,5 - 38°C)

Acestea sunt semne că sistemul imun a observat vaccinul și începe să lucreze.

De la vaccin nu se face hepatită B. Vaccinul nu conține virus viu și nu poate provoca boala.

Vaccinul BCG la nou-născut: protecție împotriva tuberculozei

Ce este tuberculoza?

Tuberculoza (TBC) este o infecție cauzată de obicei de bacteria Mycobacterium tuberculosis. Mulți o asociază cu vremuri trecute, dar TBC există încă în România și în multe alte țări.

Cel mai des afectează plămânii, cu simptome precum:

• Tuse persistentă
• Scădere în greutate
• Transpirații nocturne
• Oboseală intensă

La bebeluși și copii mici, TBC poate fi deosebit de periculoasă pentru că se poate răspândi și în afara plămânilor. Formele care îngrijorează cel mai mult sunt:

• Meningita TBC (infecția meningelui, adică a învelitorilor creierului)
• TBC diseminată (miliară), când infecția se răspândește în tot organismul

Aceste forme pot provoca dizabilități severe sau deces. De aceea vaccinul BCG este gândit în primul rând pentru a preveni forme grave de TBC la copiii mici, nu neapărat tuberculoza pulmonară tipică adulților.

Cine primește BCG în România / Europa

În România, vaccinul BCG este recomandat tuturor nou-născuților sănătoși, de regulă la maternitate, în primele zile de viață. În alte țări europene, vaccinul BCG se administrează selectiv, la copiii cu risc crescut.

În context european, BCG se oferă în special:

• Copiilor care locuiesc în zone cu incidență crescută de TBC
• Copiilor cu părinți sau bunici proveniți din țări unde tuberculoza este frecventă
• Copiilor care vor călători sau vor sta perioade mai lungi în zone cu TBC multă

În România, personalul din maternitate îți va explica, de regulă încă dinainte de externare, când și cum se face vaccinul BCG nou-născut. Dacă bebelușul nu îl poate primi imediat (de exemplu din cauza unei probleme medicale sau dacă este prematur și foarte mic), medicul stabilește o dată ulterioară, de obicei în primele luni.

De ce se administrează BCG în primele zile sau săptămâni

Riscul de forme foarte grave de TBC este cel mai mare în primii 5 ani de viață, mai ales sub 2 ani. Dacă un copil se întâlnește cu bacteria tuberculozei foarte devreme, e important să aibă deja un anumit nivel de protecție.

Administrarea vaccinului BCG la nou-născut:

• Construiește protecția înainte ca bebelușul să intre în contact cu mai multe persoane și medii
• Reduce semnificativ riscul de TBC meningită sau TBC diseminată
• Se încadrează firesc în perioada în care copilul se află oricum în grija medicilor

Spre deosebire de multe alte vaccinuri, BCG se face de obicei o singură dată. După această doză, copilul nu mai are nevoie, în mod normal, de rapeluri pentru TBC.

Faimoasa cicatrice BCG: ce este normal

O întrebare foarte frecventă se referă la cicatricea BCG de pe brațul copilului.

Vaccinul BCG se administrează în piele (intradermic), de regulă pe partea superioară a brațului stâng. Reacția locală parcurge câteva etape:

1. Primele zile

   • Apare o mică umflătură roșiatică la locul injectării

2. Următoarele săptămâni

   • Umflătura poate crește ușor
   • Uneori arată ca un mic coș sau ca o veziculă

3. La câteva săptămâni - luni

   • Locul poate supura discret sau poate face o crustă mică
   • Treptat se vindecă și rămâne o cicatrice rotundă, de obicei între 2 și 10 mm

Toate acestea sunt reacții așteptate. Cicatricea este, în esență, semnul că vaccinul a declanșat răspunsul imun.

Este bine să eviți:

• Să storci sau să „spargi” vezicula
• Să o acoperi strâns cu plasturi, dacă nu ți-a recomandat medicul
• Să aplici creme, alcool sanitar sau alte substanțe, fără sfatul medicului

Dacă zona devine foarte roșie, foarte umflată, foarte dureroasă sau apare mult puroi, anunță medicul de familie sau pediatrul, pentru a exclude o infecție locală. În cele mai multe cazuri, locul BCG se vindecă singur, fără probleme.

Reacții frecvente după vaccinurile nou-născutului

Indiferent că vorbim despre vaccinuri administrate la maternitate sau despre cele următoare din schema de vaccinare, reacțiile imediate sunt, de obicei, asemănătoare.

Reacții normale, de așteptat:

• Febră ușoară (până la aproximativ 38°C), mai ales în primele 24 de ore
• Roșeață, umflare sau un mic nodul ferm la locul injecției
• Mai mult plâns, agitație sau nevoie de brațe
• Pofta de mâncare ușor redusă pentru scurt timp
• Somn mai agitat sau, dimpotrivă, mai mult somn pentru o zi

Aceste manifestări trec, de regulă, în 1–2 zile.

Când trebuie chemat medicul

Tu îți cunoști copilul cel mai bine. Dacă ceva „nu îți sună bine”, este perfect în regulă să îți suni medicul de familie, medicul pediatru sau serviciul de urgență (112) pentru sfat.

Ca orientare, cere ajutor medical dacă:

• Bebelușul are febră înaltă, peste 38,5°C, care durează mai mult de 48 de ore
• Locul injectării devine foarte roșu, foarte umflat sau pare să se înrăutățească în loc să se amelioreze
• Copilul este neobișnuit de moale, foarte somnolent sau greu de trezit
• Observi semne de reacție alergică, cum ar fi:
  • Umflarea feței, a buzelor sau a limbii
  • Dificultăți de respirație
  • Erupție extinsă pe piele, urticarie

Reacțiile alergice severe la vaccinuri sunt extrem de rare, iar personalul medical este instruit și dotat pentru a le trata rapid, dacă apar.

Cum îți poți liniști bebelușul după vaccin

Niciun părinte nu se simte bine când își vede copilul plângând la o injecție. Câteva gesturi simple pot ușura momentul pentru amândoi.

Cum poți calma copilul:

• Contact piele pe piele

  • Ține bebelușul lipit de pieptul tău, direct pe piele
  • Îl ajută să își regleze respirația, pulsul și temperatura

• Alăptare sau biberon

  • Hrănirea în timpul sau imediat după vaccinare poate fi foarte liniștitoare
  • Laptele matern are și efecte naturale de calmare și ușoară reducere a durerii

• Legănat blând

  • Mergi ușor prin cameră, leagănă-l în brațe sau folosește un sistem de purtare
  • Mișcarea familiară îi oferă siguranță

• Vocea ta

  • Vorbește-i liniștit sau cântă-i
  • Bebelușii recunosc vocea părintelui și se liniștesc mai repede

Pentru disconfort sau febră ușoară, medicul poate recomanda paracetamol pentru sugari, în special în combinație cu anumite vaccinuri ulterioare (de exemplu, MenB). Respectă întotdeauna indicațiile de dozaj și folosește doar produse adaptate vârstei.

Răspuns la temeri frecvente legate de vaccinurile bebelușilor

„Nu sunt prea multe vaccinuri, prea devreme?”

Îngrijorarea aceasta apare des și pare logică la prima vedere, dar nu corespunde cu modul în care funcționează sistemul imun.

În fiecare zi, organismul bebelușului se întâlnește cu mii de antigene. Antigenele sunt mici fragmente de microbi, proteine din alimente, particule de praf, polen și altele. De la naștere, copilul este înconjurat de bacterii, virusuri și ciuperci, pe piele, în gură, în intestin și în aer.

Comparativ cu asta, numărul de antigene din vaccinurile pentru nou-născuți este foarte mic. Vaccinurile moderne sunt mult mai „curățate” decât cele de acum câteva decenii. Chiar dacă numărul de vaccinuri din schema de imunizare a crescut, numărul total de antigene din ele a scăzut.

Un bebeluș născut la termen, sănătos, are un sistem imun perfect capabil să facă față vaccinurilor, în același timp cu expunerile zilnice obișnuite, fără să fie „încărcat”.

Ingredientele din vaccinuri: sunt sigure?

Vaccinurile conțin, pe lângă antigenul principal, și alte componente, cum ar fi:

• Cantități foarte mici de conservanți sau stabilizatori
• Săruri și zaharuri care mențin vaccinul la o aciditate adecvată
• Urme de substanțe folosite în procesul de producție

Aceste ingrediente se află în cantități foarte reduse, cu mult sub limitele de siguranță stabilite de autorități precum Agenția Europeană a Medicamentului (EMA) și evaluate de comitete științifice cum este Grupul Consultativ Strategic de Experți în Imunizare al OMS, precum și de comisiile naționale de vaccinare.

Pe măsură ce crește, copilul se va expune la multe dintre aceste substanțe în doze mai mari prin alimentație, apă sau mediu. De exemplu, cantitatea unor elemente naturale dintr-un biberon sau din apa potabilă poate fi mai mare decât cea dintr-o doză de vaccin.

Fiecare vaccin inclus în calendarul de vaccinare oficial este testat riguros, în studii cu mii de copii, apoi monitorizat permanent pentru depistarea unor reacții adverse rare.

De ce amânarea vaccinurilor este riscantă

A amâna vaccinurile poate părea o variantă „mai prudentă”, dar în realitate lasă bebelușul neprotejat exact în perioada în care unele infecții sunt cele mai periculoase.

De exemplu:

• Hepatita B - Cu cât întârzie mai mult vaccinul hepatită B la 24 de ore pentru un copil cu mamă infectată, cu atât crește riscul de infecție cronică și boală hepatică.
• Tuberculoza (BCG) - Formele grave, precum meningita TBC, apar mai ales la copiii foarte mici. BCG administrat devreme reduce considerabil aceste riscuri.

„Schemele alternative”, cu doze mult întinse în timp, nu au beneficii demonstrate și nu sunt recomandate de organizațiile medicale serioase. Ele doar prelungesc perioada de vulnerabilitate a copilului.

Dacă ai îndoieli sau teamă, este mult mai util să discuți deschis cu medicul de familie sau pediatrul decât să amâni în tăcere. Medicul poate explica, pe înțelesul tău, ce face fiecare vaccin, ce riscuri previne și ce înseamnă, concret, pentru copilul tău.

Schema de vaccinare din primul an: unde se încadrează vaccinurile de la naștere

Vaccinurile din prima lună de viață sunt doar începutul unui plan bine structurat.

În România, schema de vaccinare din primul an de viață (conform Programului Național de Vaccinare, la momentul redactării) include, în linii mari:

• La naștere sau curând după

  • Vaccin hepatită B (doza 1)
  • Vaccin BCG (tuberculoză)

• La 2 luni

  • Vaccin hexavalent (6 în 1: difterie, tetanos, tuse convulsivă, poliomielită, Hib, hepatită B)
  • Vaccin pneumococic conjugat

• La 4 luni

  • A doua doză de vaccin hexavalent
  • A doua doză de vaccin pneumococic

• La 11 luni

  • A treia doză de vaccin hexavalent
  • A treia doză de vaccin pneumococic

• În jur de 12 luni (conform actualizărilor recente)

  • Vaccin rujeolă-rubeolă-oreion (ROR)

Unele vaccinuri suplimentare (de exemplu, împotriva rotavirusului sau meningococului B) pot fi recomandate în anumite scheme sau în mediul privat. Vaccinurile pentru prematuri urmează, în general, aceeași ordine, dar medicul poate adapta momentul exact în funcție de greutatea și starea copilului.

Protecția împotriva hepatitei B este întărită prin dozele de vaccin hexavalent, astfel că vaccinul hepatită B de la naștere este completat și consolidat de aceste doze ulterioare.

Carnetul de vaccinări / carnetul de sănătate al copilului are schema actualizată și spații pentru a nota fiecare vaccin. Ministerul Sănătății și Institutul Național de Sănătate Publică publică, de asemenea, calendarul complet, actualizat.

Gânduri de final

A decide în privința vaccinurilor nou-născutului poate apăsa greu pe umerii unui părinte. Ți se cere să accepți un mic disconfort acum, pentru a preveni o boală pe care nu o vezi și, poate, nu o vei vedea niciodată.

Asta este partea dificilă la prevenție: când vaccinurile funcționează, nu se întâmplă nimic spectaculos. Nu apare nicio hepatită B care să roadă în tăcere ficatul. Nici meningită TBC la un copil care, dintr-odată, nu mai merge. Nici alergare disperată la spital pentru o infecție care putea fi evitată.

Vaccinul BCG, vaccinul împotriva hepatitei B și celelalte vaccinuri din calendarul de vaccinare al nou-născuților și sugarilor nu sunt doar „bife” într-o listă. Sunt o modalitate puternică, bazată pe dovezi, prin care poți înclina balanța în favoarea unei vieți lungi și sănătoase pentru copilul tău.

Pune întrebări. Cere explicații până te simți împăcat cu decizia ta. Iar dacă alegi vaccinarea, să știi că alegi una dintre cele mai bine studiate și eficiente forme de protecție pe care le poți oferi bebelușului în primele lui luni de viață.